Tango
Tango-ul, ca stil flamenco, are coplă cu 3 sau 4 versuri de opt silabe. Este considerat unul dintre cele mai de bază stiluri (palos) ale flamencoului.
Există diferite variații: tango de Badajoz, cel de Cádiz, cel de Jerez, cel de Triana și cel de Málaga. Toate teoriile indică faptul că originea s-ar afla între Cádiz și Sevilla. De acolo s-a răspândit în America, unde s-a creat ulterior tango-ul rioplatens. Este posibil ca tango-ul flamenco să provină din cântece vechi și dansabile din secolul al XIX-lea. Acestea s-au modificat treptat și au ajuns la forma actuală.
Este un cântec în măsura de 4/4, care se poate interpreta în orice tonalitate. Primii săi interpreți au fost El Mellizo și Aurelio Sellés (Cádiz), El Titi și Pastora Pavón „la Niña de los Peines” (Sevilla), El Mojama și Frijones (Jerez), La Pirula, La Repompa și El Pillayo în Málaga și Cádiz.